Ura si invidia , distruge .

Nimic nu opreste ca cineva sa nu minta in chip absolut, ci sa spuna adevarul intr-o anumita privinta si despre un lucru determinat, adica sa spuna adevarul in unele aserti.

Invidia nu este altceva decat un fel de intristare pentru fericirea ce ni se pare ca au egalii nostri posedand sau capatand bunurile, despre care am vorbit, si aceasta nu atat pentru ca voim sa le avem noi, ci pentru ca le au ei.

Nu exista circumstante, oricat de rele ar fi, din care un om intelept sa nu poata scoata ceva bun: nici circumstante, oricat de bune ar fi pe care cel intelept sa nu le foloseasca spre paguba lui.

Nu trebuie sa-ti faci prieteni decat dintre oamenii care muncesc. Omul lenes este periculos pentru prietenii sai, caci el neavand ce face vorbeste despre ce fac si ce nu fac prietenii sai, se amesteca in treburile altora si devine inoportun: iata pentru ce trebuie sa fim destul de intelepti ca sa nu ne legam decat de oamenii care muncesc.

Intr-o prietenie lucrul cel mai greu nu este de a ne da pe fata defectele dinaintea unui prieten, ci de a-l face sa si le vada pe ale lui.

Cei rai nu au decat partasi; voluptosii, tovarasi de orgii; oamenii de afaceri, asociati; oamenii politici aduna pe nemultumiti; cei mai multi oameni fara ocupatie au relatii, principii au curtezani; doar oamenii virtuosi au prieteni.

Citate si cugatari celebre Francois de La Rochefoucauld , Friedrich Nietzsche , Nicolae Iorga , Voltaire .

Referitor la discutiile de pe Facebook (satul Vladeni ,comuna Dumbravita)

DACA DORITI SA FACETI CEVA ATUNCI SA FACETI ,NU ASTEPTATI SA FACA ALTUL , SI APOI SA-L CRITICATI , DE CE A FACUT ASA , DE CE NU A FACUT ASA .

Adevarul de langa noi.

     Am auzit recent un proverb arab care mi-a placut mult: "cine spune un adevar, trebuie sa aiba un cal foarte bun, ca sa poata fugi imediat, cat mai departe..." Din pacate, acest proverb ni s-ar potrivi si noua, pentru ca pe plaiurile noastre mioritice sunt putini acei oameni care suporta sa li se spuna in fata cum stau lucrurile...

                                                   Da' inflamabili mai suntem!

     Flatarea, gadilarea vanitatii, minciuna, chiar grosiera, le sunt mult mai pe plac.Trebuie sa fii puternic pentru a accepta ca nu esti perfect, chiar daca ai ajuns sa realizezi niste lucruri, pe bune, si ocupi o pozitie importanta. E mai greu insa sa-ti pastrezi luciditatea, simtul critic, autoevaluarea. In jurul tau roiesc tot soiul de "yesmani" interesati, lingusitori, care-ti prezinta realitatea deformat. Ca, vorba aia, daca ai ajuns important, nu mai ai timp de fleacuri, te apuca un soi de megalomanie si crezi ca pamantul se invarteste dupa tine. Ceea ce este ridicol, dar unii nu mai au acest simt, l-au pierdut definitiv. Se inflameaza din te miri ce, dau declaratii, comunicate, nu admit nimic care vine din alta parte decat aceea pe care o controleaza. Asta e - vor control absolute... Si atunci unde este este pluralitatea, dialogul de idei, toleranta? Si simtul umorului, la urma urmei? Chiar totul a devenit politic si subiect de vindicta, de rafuieli? O vorba spusa in gluma, cu buna intentie, este distorsionata, atrage procese de intentie. Urmeaza proteste, amenintari, infatisari la tribunale, da avem treaba, nu gluma! Si, de cele mai multe ori, totul se incheie cu faimosul pupat in Piata Revolutiei. Ca asta-i specificul nostru, mult zgomot pentru nimic. In timp ce probleme adevarate, grave, asteapta sa fie recunoscute, privite in fata si rezolvate. Dar asta cere efort, concentrare, seriozitate, pe cand sa faci tevatura, scandal, nu! Si nici nu pare nimeni interesat sa observe si lucrurile bune, pozitive, pentru ca, se stie, raul e mai spectaculos, trezeste curiozitatea, atragand multravnitul rating. Oamenii se grabesc sa-si dea cu parerea, dar arareori judeca, isi pun la treaba ratiunea. 


       Oare am ajuns sa traim in minciuna fara se ne pese de adevar , ipocrizia si credinta in lucruri desarte sa fie mai presus de orice este frumos , sa calcam in picioare chiar si ultima urma de demnitate care ne-a mai ramas , atunci ne meritam aceasta soarta trista .
  

          Viata este totusi prea scurta , haideti ca impreuna sa o facem un pic mai frumoasa .

INVIDIA CARE DISTRUGE TOTUL

Dintre toate emoțiile pe care le trăim, invidia este aceea pe care ne străduim cel mai tare să o ascundem. Orice alt sentiment înțeles ca negativ, cum ar fi ura sau gelozia, tot au o componentă demnă sau plauzibilă. Invidia nu poate fi justificată nicicum, e o sabie cu două tăişuri: te simți meschin şi umil şi pentru că o trăieşti, şi pentru că există motive s-o trăieşti.

Invidia, în accepțiune largă, este o trăire de ciudă față de cineva care are sau face ceva ce şi noi am dori să avem ori să facem. Dar este mai mult de-atât, această ciudă fiind însoțită şi de dorința de a face rău, de a distruge ceea ce vedem la alții. Există multă patimă în invidie, există pizmă. Cum am putea să explicăm o astfel de trăire? A vedea ceva frumos şi a dori să distrugi doar pentru că nu poți obține nu e un lucru uşor nici de explicat, nici de înțeles, nici de acceptat. Prin urmare, trebuie ascuns.

Interesant este că, de cele mai multe ori, n-o recunoaştem nici față de noi înşine. Ne mințim că este altceva întrucât dorim să ne întreținem iluzia că suntem nişte ființe superioare, incapabile de sentimente atât de meschine. Psihanalistul Melanie Klein vorbeşte despre mecanismele de apărare pe care le folosim pentru a putea face față propriei invidii. Unul dintre acestea constă în devalorizarea obiectului invidiei. Se spune, de exemplu, despre femeile frumoase că sunt proaste. Este o afirmație fără niciun temei, devalorizantă. Ne ajută să scăpăm chiar şi de invidie, întrucât ceva lipsit de valoare nu are de ce să fie râvnit.

Alteori, ne devalorizăm chiar pe noi. Este posibil ca atunci când suntem în competiție cu cel care ne stârneşte invidie să ne considerăm din start mai slabi şi să ne retragem. O altă ieşire onorabilă este şi îndepărtarea de obiectul invidiat. Distanța a reuşit mereu să diminueze emoțiile, fie ele lăudabile sau nu. O altă abordare interesantă este şi aceea de a încerca să-i faci pe ceilalți să simtă față de tine invidie. Crezi că dacă vei avea suficient succes pentru ca lumea să te invidieze, o să se echilibreze undeva o balanță. Dar acesta e un mecanism care adesea eşuează pentru că aduce multă autoînvinuire.

Indiferent de apărarea pe care o alegem, invidia, se pare, ne încearcă pe toți. Este un alt motiv pentru care nu putem fi perfecți. Putem, totuşi, să fim conştienți de ceea ce simțim pentru a şti mai bine cine suntem. În timp, dacă ne sporim încrederea în noi şi toleranța față de ceilalți, învățăm, cel puțin, s-o controlăm.

Melanie Klein

Despre ADEVAR si PRIETENIE.

         
          Acei ce beau doar apă, tac -
          Dovadă-i peştele din lac;
          Acei ce beau doar vin, tâmpesc -
          Dovadă-s cei ce mă bârfesc.

                   epigramă de Goethe.


Adevărul este o flacără atât de luminoasă încât mulţi oameni nu-i pot suporta lumina. Unii închid ochii ca să nu-l vadă, iar alţii fug ca să nu fie arşi.


   Suntem obişnuiţi ca oamenii să-şi bată joc de ceea ce nu înţeleg şi să mârâie la ceea ce-i bun şi frumos, care adesea le e nesuferit.


   Prietenia este cel mai de preţ bun al omului. Fără prietenie nu e dragoste, fără dragoste nu e prietenie.


   Nu ne place să trăim cu oricine şi nu putem trăi pentru oricine. Cel ce înţelege bine acest lucru va şti să-şi preţuiască prietenii fără a-şi urî sau prigoni duşmanii; căci nu există un avantaj mai mare decât să cunoşti şi să pătrunzi calităţile vrăjmaşului. Aceasta îţi asigură superioritatea decisivă asupra lui.     

               Citate din Goethe.

11 mai 2013

   
           Cu greu se pot organiza astfel de evenimente ,dar ma bucur ca sunt apreciate ,cele cateva care au fost pana la aceasta data ,doresc sa multumesc tuturor celor care au fost alaturi de mine (Ciolanel Iosif ) la organizarea acestui eveniment , sper din tot sufletul sa mai organizeze si altii.

Suntem Barbati Europeni 2013

Ca orice eveniment care este frumos este si de scurta durata , s-a incheiat si prima editie a acestui Bal dedicat Zilei Barbatului (5 mai) , si Ziua Europei (9 mai).

Noaptea de Inviere la Manastirea Rupestra de la Sinca Veche.

A fost o noapte de vis ,o priveliste ce nu poate fi surprinsa in imagini de catre camerele de luat vederi ,lume nu multa ,ci foarte multa ,padurea era plina de lumini plimbatoare , ceva mirific.

Tudor Gheorghe un maestru al cantecului romanesc autentic.